Articol 12

Digitalizarea IMM-urilor,

nevoia de dezvoltare a competențelor digitale

Carta Alba a IMM-urilor din Romania 2020 arată că principalele elemente utilizate de IMM-urile românești sunt computerul (89,93%), aplicațiile de email (88,14%), internet (88,14%), intranet (50,61%), rețele sociale (43,10%), site-ul propriu al companiei (34,62%), tranzacții de vânzări/cumpărări online (7,51%).

Economia digitală transformă toate domeniile de activitate. Tehnologii precum Internetul Lucrurilor (Internet of Things), 5G, Big Data, Blockchain și inteligența artificială (AI) ajută companiile să obțină o mai mare productivitate și relevanță pe piața unică și/sau la nivel global. Ca urmare, digitalizarea aduce oportunități pentru toate tipurile de companii, inclusiv pentru IMM-uri, dar accesul acestora la digitalizare trebuie susținut, coordonat și monitorizat. Provocarea actuală constă în a schimba modul de gândire, de formare, de lucru al IMM-urilor pentru a crea valoare adăugată prin folosirea tehnologiilor digitale.

Comisia Europeană prin intermediul Agendei Digitale pentru Europa asociază competențele digitale cu o economie modernă având ca obiectiv de maximă importanță promovarea competențelor digitale. România deține avantaje precum viteza internetului, dezvoltarea sectorului TIC, tehnologie de ultimă generație deja prezentă în facilitățile mari de producţie, forță de muncă specializată pentru a beneficia de digitalizare și Industria 4.0. În acest momente peisajul de politici publice din România care sprijină digitalizarea IMM-urilor include programe operaționale, strategii și planuri naționale, ajutoare de minimis, etc.

Ariile principale de îmbunătățire a politicilor publice care privesc digitalizarea IMM-urilor sunt:

Conștientizarea nevoii de digitalizare în IMM-uri;
Soluții tehnice potrivite pentru digitalizarea IMM-urilor;
Creșterea competențelor digitale de la toate nivelurile relevante pentru digitalizarea

IMM-urilor

Adecvarea soluțiilor digitale alese de IMM-uri la cerințele pieței.

Conform raportului Comisiei Europene Small Business Act Factsheet 2019 pentru România, IMM-urile reprezintă 99,7% din companiile din economie şi angajează 66% din salariaţi. De aceea este esențial ca digitalizarea acestor companii să fie ghidată, susținută, coordonată.

Strategia Națională privind Agenda Digitală 2020 definește 4 domenii:

1. e-Guvernare, Interoperabilitate, Securitate Cibernetică, Cloud Computing și Social Media – domeniu prin care se vizează creșterea eficienței și reducerea costurilor din sectorul public din România prin modernizarea administrației;

2. TIC în educație, cultură și sănătate – domeniu prin care se vizează sprijinul acestor tehnologii la nivel sectorial;

3. TIC în e-comerț, precum și cercetarea, dezvoltarea și inovarea în TIC – domeniu ce vizează avantajele comparative regionale ale României și sprijină creșterea economică în domeniul privat;

4. Broadband și servicii de infrastructură digitală – domeniu ce vizează asigurarea incluziunii sociale.

Economia României se bazează preponderent pe servicii (67% din PIB), industria prelucrătoare (22% din PIB), agricultura (7% din PIB) și ale industrii non-prelucrătoare (4% din PIB).

Conceptele de digitalizare si Industria 4.0 devin realitate. Automatizarea, inteligența artificiala, internetul lucrurilor (IoT), alte tehnologii avansate captează rapid și analizează o multitudine de date care oferă numeroase tipuri de informații. Provocarea actuală constă în a schimba modul de gândire, de formare, de lucru al agenților economici pentru a crea valoare adăugată prin folosirea tehnologiilor digitale. România deține avantajele necesare (viteza internet, dezvoltarea sectorului IT, tehnologie de ultimă generație deja prezentă în facilitățile mari de producţie, forță de muncă specializată) pentru a face un salt spre digitalizare și Industria 4.0.

Nevoia de dezvoltare a competențelor digitale

Digitalizarea mediului în care funcţionează întreprinderile manifestă o pregnantă tendinţă de amplificare şi accelerare în ultimii ani. Revoluția pornită de Industria 4.0 nu este reprezentată de tehnologie – ci de oameni. Astăzi, marile companii din industriile producătoare trec printr-o schimbare digitală profundă, menită să eficientizeze procesele tot mai complexe de producție, prin noi soluții tehnologice, în scopul de a răspunde nevoilor clientilor. Comisia Europeană prin intermediul Agendei Digitale pentru Europa asociază competențele digitale cu o economie modernă având ca obiectiv de maximă importanță promovarea competențelor digitale.

Referitor la competențele digitale, raportul Indicelui economiei și societății digitale (DESI) din 2020 arată că România se situează pe locul 11 din 28 în ceea ce privește conectivitatea. În 2019, România și-a îmbunătățit rezultatele în ceea ce privește acoperirea, dar a stagnat în ceea ce privește utilizarea. În special, acoperirea de bandă largă de mare viteză a crescut până la 82%, dar se situează încă în urma majorității statelor membre (media UE este de 86%).

Nivelurile competențelor digitale cel puțin elementare și al competențelor cel puțin elementare în materie de software situează România pe locul 27 în rândul statelor membre ale UE. Mai puțin de o treime dintre persoanele cu vârsta cuprinsă între 16 și 74 de ani au competențe digitale cel puțin elementare (58% la nivelul UE în ansamblu), în timp ce 35% au competențe cel puțin elementare în materie de software (față de o medie a UE de 61%). În ceea ce privește competențele digitale peste nivelul elementar, România se situează pe ultimul loc în UE, cu doar 10% dintre persoane.

România se situează pe locul 27 între țările UE în ceea ce privește integrarea tehnologiei digitale de către întreprinderi, cu mult sub media UE. În comparație cu ultimii doi ani, locul ocupat de România a rămas stabil în acest domeniu. Nu s-a constatat aproape nicio modificare la niciunul dintre indicatori. 23% dintre întreprinderile din România fac schimb electronic de informații, în timp ce doar 8% utilizează platformele de comunicare socială (media UE: 25%). S-a înregistrat o ușoară îmbunătățire a ponderii IMM-urilor care fac vânzări online, de la 8% în 2018 la 11% în 2019, dar aceasta rămâne cu mult sub media UE de 18%. Din ce în ce mai multe IMMuri își vând produsele online în afara țării, dar această situație se aplică doar pentru 6% din numărul total de IMM-uri, comparativ cu o medie a UE de 8%.

În conformitate cu raportul DESI 2020, România înregistrează în continuare cel mai scăzut nivel de utilizare a serviciilor de internet dintre statele membre ale UE, ceea ce corespunde cu cel mai scăzut nivel de competențe digitale de bază în toată țara. 18% dintre persoanele cu vârsta cuprinsă între 16 și 74 de ani nu au utilizat niciodată internetul (media UE: 9%). Doar 3% dintre utilizatorii de internet români vând produse online și doar 4% urmează cursuri online. Progresul tehnologic în domeniul digital are o influență deosebită asupra ocupațiilor existente pe piața muncii.

În acest context nevoia de calificare permanentă în rândul angajaților a devenit o variabilă constantă la nivelul mediului de afaceri, companiile fiind nevoite să asigure un proces de formare continuu, mai ales în domeniul digital. Același raport arată că, deși s-a înregistrat o creștere ușoară în anul precedent în ceea ce privește procentajul specialiștilor în domeniul TIC, aceștia reprezintă o proporție mult mai mică din forța de muncă decât în UE în ansamblu (2,2% față de o medie a UE de 3,9%). Specialistele în domeniul TIC reprezintă 1,2% din totalul femeilor încadrate în muncă. În schimb, România are rezultate bune în ceea ce privește absolvenții în domeniul TIC, situându-se pe locul 5 în rândul statelor membre, cu 5,6% dintre toți absolvenții.

Se pot identifica trei categorii principale de competențe digitale, care sunt utilizate în diferite modele pentru măsurarea sau dezvoltarea competențelor digitale. Aceste trei categorii se aplică diferitelor tipuri de abilități și utilizatori:

Abilitățile digitale de bază, care reprezintă alfabetizarea digitală, atât pentru uzul personal, cât și la locul de muncă.
Abilitățile digitale, care se referă la ocuparea forței de muncă cuprind competențele de bază la care se adaugă cunoștințele necesare la locul de muncă, în principal utilizarea aplicațiilor TIC.
Competențele digitale pentru profesiile din domeniul TIC, care, pe lângă categoriile de mai sus, includ și cunoștințele specializate necesare în sectorul TIC, precum și capacitatea de a dezvolta noi soluții, produse sau servicii digitale.

Maturitatea digitală a IMM-urilor din România

Potrivit studiului ”Barometrul Digitalizării în România 2020” realizat de compania de consultanță Valoria din doi în doi ani, există 5 categorii companii în ce privește maturitatea digitală:

Companii tradiționaliste

Au tehnologii inadecvate care conduc la o utilizare limitată a datelor digitale. Comparativ cu ediția din 2018 a studiului când erau 23% astfel de companii, în 2020 sunt 21%.

Companii începătoare

Au început să implementeze tehnologii digitale și/sau să elaboreze o strategie pentru transformarea digitală. Comparativ cu ediția din 2018 a studiului când erau 37% astfel de companii, în 2020 sunt 31%.

Companii minimaliste

Au creat o infrastructură tehnologică adecvată, au o direcție strategică pentru transformarea digitală și au implementat unele soluții digitale. Comparativ cu ediția din 2018 a studiului când erau 24% astfel de companii, în 2020 sunt 30%.

Companii avansate

Au o infrastructură tehnologică adecvată, o strategie de transformare digitală și tehnologii digitale pentru întreaga companie. Comparativ cu ediția din 2018 a studiului când erau 9% astfel de companii, în 2020 sunt 10%.

Companii lideri

Au integrat tehnologiile digitale la nivelul întregii companii și au obținut îmbunătățiri substanțiale în urmă transformării digitale. Comparativ cu ediția din 2018 a studiului când erau 7% astfel de companii, în 2020 sunt 8%.

Modelul de maturitate digitală se bazează pe 5 piloni:

Clienții

IMM-ul furnizează o experiență în care clienții văd organizația ca partenerul lor digital și folosește canalele lor preferate de interacțiune atât offline, cât și offline

Strategia

IMM-ul se concentrează pe modul în care afacerea se transformă sau funcționează pentru a-și crește activitatea și avantajul competitiv prin inițiative digitale

Tehnologia

Sprijină succesul strategiei digitale, ajutând IMM-ul la crearea, procesarea, stocarea, securizarea și schimbul de date pentru a satisface nevoile clienți la costuri reduse și cheltuieli generale reduse.

Operaționalul

Executarea și evoluția proceselor și sarcinilor prin utilizarea tehnologiilor digitale în IMM pentru a conduce managementul strategic și a spori eficiența și eficacitatea afacerii

Cultura organizațională

Definirea și dezvoltarea unei culturi organizaționale cu procese de guvernanță și managmentul resurselor umane pentru a sprijini progresul de-a lungul curbei de maturitate digitală și flexibilitatea de a atinge obiectivele de creștere și inovare.

Articol redactat de,

Gáspár Mária, expert de informare

Page updated

Google Sites

Report abuse